Simpozionul Științific Transfrontalier “Invațarea școlară în contextul provocărilor societale

Institutul de  Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău a organizat pe 23 iunie 2023 Simpozionul Științific Transfrontalier Învățarea școlară în contextul provocărilor societale. Obiectivul evenimentului a constat în valorificarea și diseminarea rezultatelor cercetării științifice din cadrul proiectului Reconfigurarea procesului de învățare din învățământul general în contextul provocărilor societale.

La eveniment au participat 80 de persoane cu prezență fizică și alte 68 online. Printre invitații speciali au fost Andrey DAVIDENKO, dr., hab. prof. univ., Universitatea din Cernigov, Ucraina, Georgeta PÂNIȘOARĂ, dr. hab, conf. univ., Universitatea din București, România.

Lucrările Simpozionului au fost deschise oficial printr-un cuvânt de salut de către doamna Lilia POGOLȘA, dr. hab., conf. univ., director-adjunct al Institutului de  Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic, președinte al comitetului organizatoric. În ședința plenară au fost prezentate nouă comunicări științifice din Republica Moldova, România și Ucraina.

Subiectele simpozionului au fost dintre cele mai diverse și interesante. Au fost puse în discuție  configurările actuale și perspectivele procesului de învățare școlară, au fost identificate soluții de reconfigurare a procesului de învățare, au fost propuse direcții inovatoare, astfel încât învățarea să devină o prioritate educațională a școlilor și comunităților. Printre cele mai relevante comunicări au fost: Reconfigurația educației (L. Pogolșa, dr. hab., conf. univ.), Canonul culturii învățării în actualitatea socială a educației (T. Callo, dr. hab., prof. univ.), Competențele-cheie și problema integrării învățării (M. Hadîrcă, dr., conf. cerc.), Motivația elevilor în învățare – premisă pentru succesul și insuccesul școlar (G. Pânișoară, dr. hab., conf. univ.) ș.a.

Lucrările Simpozionului s-au desfășurat  în trei secțiuni cu prezență fizică și online:

• Secțiunea I. ÎNVĂȚAREA ȘCOLARĂ ÎN CONTEXTUL PROVOCĂRILOR SOCIETALE în cadrul căreia au participat 28 de persoane cu prezență fizică și 37 online.
• Secțiunea II. RECONFIGURAREA ÎNVĂȚĂRII ȘCOLARE: INOVAȚII METODOLOGICE. Aici au fost prezente fizic 13 persoane și alte 41 de persoane – online.
• Secțiunea III. INTEGRAREA ȘI INTERDISCIPLINARITATEA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE A ARTELOR. În cadrul acestei secțiuni au fost 59 persoane cu prezență fizică.

În cadrul secțiunilor au fost valorificate strategii și modele de reconfigurare a procesului de învățare relevante în diverse contexte educaționale. La dialogul științific al evenimentului au fost invitate cadre științifice, științifico-didactice, formatori și cadre didactice pentru care realizarea unui proces de învățare modernizat în consens cu noile orientări educaționale la nivel european este extrem de important și oportun.

REZOLUȚIA

Simpozionului Științific Transfrontalier din 23 iunie 2023

În baza comunicărilor prezentate în cadrul Simpozionului Științific Transfrontalier din 23 iunie 2023  și a dezbaterilor pe marginea acestora au fost sintetizate următoarele idei:

1. Acțiunea pedagogică de reconfigurare a procesului actual de învățare în vederea creșterii eficienței și relevanței procesului educational este necesară, oportună și posibilă de realizat, fiind legitimată prin Codul Educației al Republicii Moldova (2014) și Cadrul de referință privind curriculumul national (2017).
2. Principalele rezultate științifice obținute în cadrul proiectului de cercetare „Reconfigurarea procesului de învăţare din învăţământul general în contextul provocărilor societale au fost sistematizate în următoarele lucrări: Învățarea școlară. Probleme de realizare, perspective de dezvoltare (2020), Paradigma de reconfigurare a procesului de învățare (2021), Modele de reconfigurare a învățării (2022) ș.a. Acestea oferă suficiente modele, metodologii şi strategii inovatoare de învăţare, capabile să asigure reconfigurarea procesului actual de învăţare în vederea eficientizării şi a creşterii relevanţei rezultatelor şcolare.
3. În contextul acestor rezultate științifice, competenţele-cheie reprezintă reperul de bază în acţiunea pedagogică de reconfigurare a procesului de învățare, iar integrarea curriculară a conţinuturilor instrurii, prin modele STEM, STEAM, STREAM, bazate pe abordări inter- şi transdisciplinare reprezintă soluţia de bază în ceea ce priveşte centrarea învăţării pe formarea competenţelelor-cheie.
4. Șansa ca paradigma și modelele de reconfigurare a învățării să devină realitate ține de capacitatea și voința politică a factorilor decidenți de la conducerea sistemului de a le pune în aplicare, precum și de capacitarea cadrelor didactitice de a se angaja în implementarea competențelor-cheie.

Prin urmare:

• Provocările societale actuale și de perspectivă confirmă necesitatea reconfigurării învățării școlare, axate pe implementarea Paradigmei Învățarea altfel.
• Susținerea metodologică, didactică și financiară a reconfigurării învățării școlare este importantă și relevantă.
• Formarea profesională inițială și continuă se va axa pe pregătirea cadrelor didactice pentru realizarea cu succes a reconfigurării învățării școlare.
• În contextul realizării reconfigurării învățării școlare necesită modernizare Codul Educației și documentele respective de politici educaționale.
• Implementarea învățării transdisciplinare și a Educației STEM reprezintă surse importante în realizarea reconfgurării învățării școlare, a învățării altfel.
• Parteneriatul profesor-elev-părinte/tutore devine un promotor eficient al reconfigurării cu succes a învățării școlare.
• Învățarea la disciplinele Educație muzicală și Educație plastică sunt expresia a două procese interdependente: individualizarea și socializarea. Artele sunt unice în educație, deoarece susțin o anumită zonă analitică de cunoaștere și pot fi aplicate și ca procese de investigare senzitivă, intuitiv-intelectuală.
• Abordarea interdisciplinară a educației muzicale/artistico-plastice va alinia tendințele firești ale elevilor de a da sens experienței lor artistice și va integra ceea ce știu elevii prin arte într-un model de acțiune sau „imagine de ansamblu” a lumii.
• Funcțiile integratoare ale artelor se vor realiza prin: participarea totală a individului; respectarea specificului cunoașterii artistice; inserția socială cu păstrarea individualității; experiențele reflexive interioare; dimensiunea spirituală a învățării.
• Adevărate punți de legătură dintre operele de artă (muzicală, artistico-plastică etc.) cu orice temă de studiu la disciplinele altor arii curriculare se vor construi prin intermediul valorilor specifice operei de artă: imaginea artistică, expresivitatea limbajului, forma, genul, curentul artistic etc.  Astfel, poate fi împlinit nu numai rostul estetic, ci mai cu seamă cel extraestetic.
• Legătura arte – viață este laitmotivul intergrării artelor în procesul de învățare prin proiecte STEAM. Artele în procesul de învățare STEAM construiesc conexiuni prin intermediul inteligenței spirituale, modelând lumea interioară a personalității elevilor și construind punți de legătură dintre lumea interioară și cea exterioară.